|
|
||
|
FACE SA ȚÂȘNEASCĂ - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru FACE SA ȚÂȘNEASCĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 34 pentru FACE SA ȚÂȘNEASCĂ. George Ranetti - Plugul și tunul ... Ranetti Fabulă S-au întâlnit un plug ș-un tun Pe drumul unui mic cătun. Și drumul așa strâmt era Că nu putea Pe el sa treacă decât unul. Să treacă Plugu-ntâi sau Tunul? În marea lor nedumerire Șezură-n loc, Dar Tunul, țanțoș, c-o privire Plină de foc ... Grăi: — „Mărturisesc cu resemnare:â€� „Puterea ta este mai mare,â€� „O Tunâ€� „Nebun!â€� „Și-și închină fața sa plânsăâ€� „Mărturisește și tu însăâ€� „Ca și eu deși nu-s fălosâ€� „Pe lumea asta-s de folos!â€� „Urgia ta ... amândouăâ€� „De o potriva de utile:â€� „Tu, mândre tun, ești vitejia,â€� „Tu, plug umil, ești hărnicia!â€� „Și trebuie sa vă legațiâ€� „Ca frați!â€� „Și, mai ales, să nu uitațiâ€� „Ca eu țăranu-n veci jertfit,â€� „Ca mucenicul osânditâ ... Ion Luca Caragiale - Ouăle roșii ... patimilor, au mers bătrânul conte FĂ©kete LĂ¡ioș, care-mplinise în duminica floriilor șaptezeci și cinci de ani, la capela castelului, împreună cu soția sa VirĂ¡g, care, zicea ea, trebuia să-mplinească, în sâmbăta rusaliilor următoare, patruzeci. După dânșii veneau nobilii curteni și copiii de casă, care țineau, unii ... cel mai de seamă cavaler al castelului. — Aș fi fericit — zicea cavalerul — să-mi pot da tot sângele pentru a face o cât de mică placere nobilei mele stăpâne. — Nu cred până nu văd! răspundea tânăra VirĂ¡g. Cruntul conte FĂ©kete LĂ¡ioș a ... ... n Tibru focul oglindirii Luciri de aur risipește. Se scoală Roma zgomotoasă... Ca moartea tinerei să vadă, Mulțimea ei gălăgioasă Ticsește circul tulburată. În haina sa împărătească Cu aur numai și argint, În gloata lui prietenească, Neron s-a așezat. Privind În negura îngândurării, Albin s-așează printre ei ... lături a sărit. Dar iat-o cum din nou pândește, Ca șarpele, încet mergând... O clipă... Sângele țâșnește, Pământul galben înroșind... Dar Roma râde, face glume, A morții taină nici că-i pasă, Și la a sfintei rugăciune Din palme bate zgomotoasă. Această mândră povestire Trăiește ... Elena Liliana Popescu - Imn Existenței ... s-aducă armonie, Să-nvețe să cunoască, prin viața lui amară, atras de suferințe – urmând să le trăiască, sperând fără să știe că trista sa povară, de griji și umilințe, avea să îi trezească Treptat o licărire din Viața lui uitată, în minte o-ntrebare din ce în ce mai ... i putere el, necunoscătorul, va ști să o sporească Și între rău și bine el va putea discerne, când Legea va cunoaște și Binele va face atunci când egoismul nu va să mai însemne nimic și va renaște, ieșind din carapace, De veacuri peste veacuri închis prin neștiință, a sa ... a discerne, atât de mult dorită, Ținea doar de orgoliu, o falsă calitate a lumii-nșelătoare ce pân-atunci păruse, în mintea sa confuză, doar ea realitate mereu în transformare, pe care-o cunoscuse… VII Atunci văzu aievea momentul-despărțire în care-l stăpânise dorința să cunoască ce ... sine, senzația plăcerii, nepercepând în altul Decât deosebirea sau vălul ce separă, mirajul fericirii, ce e tot mai departe, făcându-l să trăiască, prin viața sa precară în umbra devenirii, doar amăgiri deșarte. De noi și noi dorințe împătimit să fie, a căror împlinire să-nlănțuie mai tare Ființa ... Petre Ispirescu - Broasca țestoasă cea fermecată ... și el cu dânsa. Pe fiul cel mai mic, însă, nu-l trăgea inima a pleca în pețit. Dară n-avu ce-și face capului, căci tată-său îl trimitea întruna să caute a se căpătui și el. Luă și dânsul niște haine, numai să nu zică ... cu dânsa. Ajungând pe marginea eleșteului, se așeză și el acolo jos, și, privind cu nedomirire, ia așa numai ca să zică și el că face ceva, bălăcea cu nuiaua prin apă, și făcea haz cum sare stropii de apă, când o lovea. Apoi începu a cugeta. El vedea ... lor. Tocmai când voi să se scoale și să plece spre a merge să-și încerce și el norocul, iată că broasca mai țâșni o dată, iar el își aruncă ochii la dânsa mai cu băgare de seamă. Se uită drept în ochii broaștei, și simți un nu știu ... văzu, tăcu din gură și înghiți rușinea ce-i făcură frații înaintea tatălui său. Se gândi el: "Acum o mie de vorbe un ban nu face. Lasă, își zise el, să vedem că cine râde mai la urmă, râde mai cu folos". A doua zi fiecare flăcău zbură la ... Petre Ispirescu - Porcul cel fermecat ... trebuie să fi știut el ce a zis și pentru ce a zis să facem așa. - Că doară nu s-o face gaură în cer d-om intra, zise cea mijlocie. Că doară n-or fi niscaiva zmei să ne mănânce, ori alte lighioane. Ș-apoi de ... mică se feri cât putu a nu se arăta tristă. Cu toate astea, nu după mult timp, împăratul băgă de seamă că fie-sa cea mică din ce în ce slăbea și se posomora. Îndată îi trecu un fier ars prin inimă, gândindu-se că poate i-au călcat ... vedea că se pierde. Ce s-a făcut, s-a făcut; văzu el că o mie de vorbe un ban nu face. Începuse a se cam uita întâmplarea aceasta, când, într-o zi, se înfățișe la împăratul fiul unui împărat de la răsărit și-i ... văz eu că n-am încotro. Între acestea sosi și ziua nunții. Cununia se făcu cam pe sub ascuns. Apoi, puindu-se porcul cu soția sa într-o căruță împărătească, porni la dânsul acasă. Pe drum trebuia să treacă pe lângă un noroi mare; porcul porunci să stea căruța; se dete ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Palatul de cleștar ... se însutește de o femeie, iar de cucon de parte voinicească n-ai să ai parte". — Ei, Doamne, și d-ta, îi răspunse soră-sa, mângâindu-l ca pe-un copil speriat, eu văd că stema e cum era, și tot la locul ei. Cât despre vorba muierească, cea de ... două costelive și pițigăiate. — Domniță, ce mai e pe lumea de pe tărâmul vostru? nici-o ceartă? nici-o ocară? — Domniță, te-aș face praf și fărâme dacă nu m-aș teme că n-aș mai avea pe cine urî! — Domniță, de când v-am părăsit, nu mai ... Cincinat Pavelescu - Antologia epigramei românești ... filozoful Conte Keyserling, un aer de spiritualitate latină și de umor spontan și sănătos. Epigramele antologiei sunt precedate de o bună introducere, în care se face un istoric aproape complet al acestui capricios gen literar. Este de netăgăduit că supremul maestru al tuturor epigramiștilor a fost Martial. Dacă s ... sale au însă norocul să fie adoptate aidoma de masa foiletoniștilor literari. Iată pentru ce articolele sale sunt primejdioase. Chiar o eroare a sa, voită sau întâmplătoare, se popularizează. Modestia sa de om cu înaltă cultură ignorează probabil autoritatea de care se bucură cuvântul său scris în provincie, și o butadă a sa, în genul celor pe care le arunca MallarmĂ© uneori, ca de pildă: un critique est une personne qui se mÄ�le de ce qui ne ... Constantin Stamati - Eroul Ciubăr-Vodă. Fabula fabulelor vechi populare sau Rolando furios moldovene ... a lor crengi, Și cheamă a lui stăpân, Măcar să guste din ei; Dar Bogdan râdea de pomi Și căta de calea sa. Deci copacii mânioși Îl mustrau așa grăind: “Doar de ulcica au pus Cestui mândru nătărău Vreo cotoroanță rea. Doar de naiba l-au luat ... apoi câmpi de arin, Pân’ la muntele cel2 nalt Al pământului sfârșitâ€�. Bogdan, în loc de răspuns, Dă pinteni negrului său, Și toate în urma sa Se tupilă, pier încet, Ca o dungă înnegrind Departe în orizont. Aleargă negrul mereu Peste stânci și peste râpi, Și de ropotul grozav Potcoavelor de ... mira în gândul său Cum acele arătări De brațul lui nu se tem, Nici de cruce au pierit! Dar când s-au apropiat, Văzu înaintea sa Cavaleri încremeniți, Înzăuați și înarmați, Și stând toți călări pe cai. Atunci el au înțeles Că acești nenorociți S-au fost pornit ca și el ... înghițise de vii, Viscolindu-i cu arin; Și după ce i-au topit, Tot el i-au și dezgropat, Ca oricare călător Să vadă puterea sa. Al nostru însă român, Rămânând nebiruit, Trece buzna printre ei Cu pieptosul său fugar, Și îndată ce-au atins Șiragul de călăreți, Cu toții s ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Poveste (Delavrancea) ... mai zicea "ai de te scaldă", ci "ai de fă apa mărgean". Într-o zi, ce-i veni domniței, că se strecură de lângă mă-sa și se duse, pe un zăduf de foc, să bea, ea singură, apă de la puțul de piatră, din fundul curților împărătești. Acolo, o babă ... se subție pântecele, se-nnegri ca boziul și zise: — Răpi-ți-ar Necuratul mințile cum mi-ai răpit tu bucuria apei, și orice ai face, orice ai drege, blestemul meu să te-ajungă cum ți-ajunge umbra ta de călcâiele tale! Așa o blestemă baba și, făcând cu mâna în ... cleștar. Se trânti în pat și adormi cu genele ude și cu mâinile încrucișate pe piept. Când tresări din somn și deschise ochii, și mă-sa și tată-său se uitau la ea cum se uită bătrânii la icoane. Împărăteasa tăcu, iar împăratul zise încet: — Nu mă lăsa, lumina și ... și piftie. În ajun de-a-i trece pe dinainte șirul băieților de împărat, domnița, care nu se mai mișcase din pat, pofti sa se scoale și să se plimbe, singură-singurică, prin grădina împărăției. Frumoasă și galeșă și rezemată c-o mână pe umărul împărătesei, iar cu cealaltă ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Departe, departe Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Departe, departe Departe, departe de Barbu Ștefănescu-Delavrancea .......... sub castanii din via părăsită. Mai mulți copilași, în cămăși albe, mă înconjuraseră. Stam pe pământul cald, cu mâinile sub cap, privind adâncul cerului albastru, și povesteam. O fetiță îmi sorbea cuvintele, dând într-o parte și alta, pletele negre ce-i acopereau ochii ei mari și verzi... Departe, departe, era odată un palat de marmură lângă un lac adânc, limpede și liniștit; și în lac tremura răsturnat palatul și grădina lui cu naramzi și portocali. Și nici o lebădă nu se lăsa pe lac, nici o privighetoare nu cânta în portocali. Nimic nu se auzea în curte, nimic în palat. Ușile nu se deschideau. Porțile curții, totdeauna încuiate. Vântul nu bătea pe-aici, oprit de cine știe cine, departe de aceste locuri în veșnică odihnă. Numai, hei, uneori, la miez de noapte, s-auzea pocnind în porțile de ștejar. Porțile se deschideau țipând, ca și cum ar fi fost vii și le-ar fi bătut cineva. Cine bătea în porți la miezul nopții? Cine deschidea porțile la miezul nopții? Adormisem la umbra zidului. Pe la miezul nopții, speriat de niște lovituri înfricoșate, sării în picioare. O umbră ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... |
||